Portul popular românesc
Produs pentru necesitati materiale imediate si stringente, portul popular se confectiona initial in cadrul gospodariei inchise. Costumul de pe intreg cuprinsul tarii se caracterizeaza prin folosirea masiva, ca fond, a culorii albe, iar in ceea ce priveste materia prima, s-a impus tesatura din in, canepa sau bumbac.
Perioda Postului Pastilor se caracterizeaza printr-un timp pe care ar trebui sa ni-l dedicam, sa ne gandim mai mult la suflet si mai putin la ceea ce ne distrage zilnic atentia. Portul popular, ia romaneasca ne ajuta sa revenim la acea spiritualitate profunda pe care poporul nostru inca o pastreaza.
Produs pentru necesitati materiale imediate si stringente, portul popular se confectiona initial in cadrul gospodariei inchise. Costumul de pe intreg cuprinsul tarii se caracterizeaza prin folosirea masiva, ca fond, a culorii albe, iar in ceea ce priveste materia prima, s-a impus tesatura din in, canepa sau bumbac.
Dintre simbolurile cusute sau tesute pe panza amintim soarele si stelele, Pamantul si Cerul, multe flori, anumite momente din viata omului, trecerea spre lumea de dincolo. Un loc aparte il reprezinta simbolul crucii ornat si stilizat in foarte multe forme, dar si a altor simboluri religioase: pestele, crucea bizantina, scara vietii, vita-de-vie, spicul de grau, strugurele, paunul etc.
Peste toate, straiele romanesti impresioneaza prin maiestrie si diversitate, distingandu-se in trecut prin zone etno-geografice de provenienta, prin perioadele in care oamenii le purtau, ocupatiile acestora, starea sociala sau varsta lor. In portul nostru popular se imbina utilul cu frumosul, realizandu-se echilibrul necesar intre suflet si trup.
Inaintasii nostri nu s-au preocupat doar de confectionarea straielor si de diversificarea tehnicilor de executie sau a materialelor folosite, ci si de simbolistica lor aparte. Prin motivele asezate cu acul si ata pe panza sau rostuite prin nividiturile razboaielor de tesut, harnicele gospodine au randuit acoperamintelor populare simboluri profunde, prin care purtatorul iei sau sumanului, scoartei ori braului imbraca intregul univers, recapitulandu-se astfel, simbolic, toata mitologia si cosmogonia daco-getilor, increstinata apoi.
Fara a gresi, putem afirma cu toata convingerea ca portul nostru romanesc reprezinta emanatia esentei spiritualitatii sufletului poporului, deschis in fata celor ce doresc sa-i simta pulsul, sa-i desluseasca si sa-i aprofundeze tainele cu vechime milenara. Elemente de baza al culturii spirituale si materiale, straiele populare ofera referinte directe despre modul de viata, gandire si activitate al inaintasilor, dar si despre puterea lor creatoare, credinta lor si modul ei de manifestare. De aceea, portul popular ramane o emblema a identitatii romanesti, reverberatie a credintei stramosesti.